Studiu privind accesul la educația online

Organizațiile Caritas din România oferă servicii sociale pentru peste 1.650 de copii proveniți din medii defavorizate, în cadrul a 31 de centre de zi. Beneficiarii acestor unități de asistență socială au posibilitatea să participe la programe de tip școală-după-școală, activități care sprijină învățarea, precum și activități de petrecere a timpului liber, și beneficiază și de alte forme de sprijin (hrană, rechizite, facilități de igiena personală).

În urma izbucnirii pandemiei, în luna martie, centrele de zi pentru copii au fost închise, dar angajații unităților au continuat să sprijine beneficiarii prin activități online, păstrând legătura prin telefon, elaborând și distribuind fișe pentru activități individuale, precum și prin ajutoare constând în alimente și materiale igienico-sanitare.

Din luna iunie, majoritatea centrelor și-au reluat activitatea, chiar dacă pentru un număr mai mic de copii, oferind în primul rând programe de recuperare pentru școlari.

Confederația Caritas România, împreună cu organizațiile membre, printre ele și Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare, a inițiat și realizat un studiu privind accesul la educația online pentru copiii vulnerabili social din centrele de zi ale organizațiilor Caritas, în contextul pandemiei.

În lunile iulie și august 2020, 411 copii din 16 centre de zi Caritas din 8 județe au răspuns la un chestionar online cu 19 întrebări. Majoritatea copiilor intervievați au vârste între 7 și 14 ani, provin din zone rurale și urbane. 48% dintre participanții la studiu sunt copii romi, 35% de etnie română și 17% de etnie maghiară. Majoritatea familiilor acestor școlari sunt expuse unui risc ridicat de sărăcie și se confruntă cu lipsuri grave. În multe cazuri, în timpul crizei COVID-19, situația economică a familiilor s-a deteriorat și mai mult. La realizarea studiului au participat 165 de copii care frecventează centrele de zi ale Organizației Caritas a Diecezei Satu Mare din Ardud, Satu Mare, Turulung și Baia Mare.

Pentru a putea identifica eventualele schimbări survenite în timpul crizei generată de pandemie, s-a investigat frecvența și rata succesului școlar pe care o înregistrau copiii înainte de luarea măsurilor de urgență (închiderea școlilor și izolarea la domiciliu). S-a constatat că, în ciuda situației economice dificile a familiilor lor, 83% dintre copiii intervievați frecventau școala în mod regulat înainte de pandemie, 42% dintre ei având rezultate bune la învățătură, iar 53% satisfăcătoare.

Pentru cea mai mare parte a elevilor care au participat la studiu, predarea lecțiilor sub denumirea de „școală online” (lecții video, platforme de învățare online etc.) pur și simplu nu a existat, și chiar dacă școlile lor au oferit această oportunitate, ei nu s-au implicat. Doar 13% dintre elevi au menționat că au urmat lecții video online, 14% au accesat platforme de învățare online, iar 32% susțin că au parcurs lecțiile transmise prin messenger sau e-mail. 32% dintre copii au utilizat fișe de lucru în format fizic/tipărit și 19% au menținut contactul prin convorbiri telefonice cu învățătoarea sau profesorii.

Doar 15% dintre elevi s-au implicat în mod regulat în activități școlare, iar 26% au declarat că au participat ocazional. Numai 7% dintre școlari au participat efectiv la lecțiile predate online. 15% dintre copii au menționat că au rezolvat temele trimise online, în timp ce 29% au lucrat numai pe materiale tipărite și distribuite.

Studiul a evaluat, de asemenea, câteva dintre motivele pentru care participarea la educație a copiilor dezavantajați social a fost scăzută. Au fost identificate două motive principale și anume: accesul redus/limitat la mijloacele tehnice, respectiv lipsa abilităților pentru învățarea digitală.

Majoritatea copiilor intervievați nu au avut acces tehnic la noua școală online. Principalul dispozitiv folosit de școlari pentru a rămâne în contact cu profesorii lor a fost telefonul mobil al părinților — menționat de 49% dintre copii. În grupa de vârstă de peste 12 ani, 49% dintre elevii chestionați au menționat utilizarea propriului telefon mobil. Alte dispozitive au fost disponibile doar pentru o mică parte: 4% dintre elevi au avut acces la computere sau laptop-uri și 4% la tablete. Chiar dacă există un computer sau dispozitiv mobil în familie, în multe cazuri acesta este împărtășit de mai mulți membri ai familiei. Numai 16% dintre copii au declarat că folosesc un dispozitiv doar de unul singur, toți ceilalți îl împart cu alte persoane sau nu au deloc acces.

Lipsa abilităților pentru învățarea digitală este un alt obstacol major în participarea la diferite forme de școlarizare online, precum și lipsa de sprijin la domiciliu din partea părinților sau a unui adult. În special în cazul copiiilor mai mici, școlarizarea online nu funcționează fără sprijinul direct al unui adult. Răspunsurile primite în cadrul studiului arată că doar 24% dintre copii au beneficiat de sprijinul părinților lor, al altor adulți din familie (7%) sau a fraților lor (12%). Cumulat, 43% dintre copii au primit un ajutor acasă, ceea ce aduce în atenție importanța implicării familiei în susținerea educației online. Motivele pentru care majoritatea părinților nu au reușit să-și îndeplinească rolul de „profesori de sprijin” sunt variate: nu au timpul necesar, nu au abilitățile necesare (mulți dintre ei au un nivel scăzut de educație și nu au abilități digitale) și unora dintre ei le lipsește, de asemenea, motivația și interesul de a-și susține copiii (educația nu este valorizată).

31% dintre școlari au menționat sprijinul primit din partea specialiștilor din centrele de zi Caritas, fapt care subliniază rolul activ pe care îl au ONG-urile, prin serviciile sociale furnizate, în implementarea metodelor noi de învățare.

Studiul a investigat și impactul emoțional pe care izolarea (lipsa interacțiunilor directe) a avut-o asupra copiilor. 42% dintre participanții la studiu au menționat că, în perioada pandemiei, cel mai mult le-au lipsit întâlnirile cu prietenii, cei mai afectați fiind copiii cu vârste cuprinse între 9 și 11 ani (49%). 40% dintre școlari au spus că au avut impresia că nu sunt ajutați deloc.