ONG-urile se confruntă cu dificultăți majore

Cinci măsuri-cheie pentru evitarea falimentului ONG-urilor care furnizează servicii sociale. 

În România, furnizorii ONG de servicii sociale reprezintă 56% din totalul furnizorilor și implementează 42.02% din totalul serviciilor sociale din țară. În cifre concrete: 1.791 servicii sociale acreditate deservesc un număr de peste 54.000 beneficiari, printre care persoane cu dizabilități, persoane vârstnice dependente, copii fără sprijin parental, familii vulnerabile, persoane fără adăpost.

În vederea limitării efectelor răspândirii noului coronavirus COVID-19, ONG-urile au suspendat temporar activitatea în centrele lor de zi. Închiderea unităților de asistență socială i-a adus pe furnizorii de servicii sociale într-o situație gravă, mai mult, costurile serviciilor rămase funcționale cresc foarte rapid. Toate aceste servicii funcționează preponderent din donațiile și sponsorizările companiilor și ale persoanelor fizice și se sprijină de asemenea pe finanțare publică, reprezentat de subvenții, contracte de furnizare de servicii și granturi, din bugetul central și al autorităților locale.

Pentru a menține sectorul social funcțional și a evita falimentul rapid al furnizorilor non-profit de servicii sociale, patru federații de organizații neguvernamentale din sectorul social au solicitat prim ministrului și miniștrilor de finanțe, al muncii și protecției sociale, al fondurilor europene, un set de cinci măsuri care să mențină sectorul serviciilor sociale funcțional pe perioada crizei. Semnatarii apelului lansat către Guvern sunt: Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS), Confederația Caritas România, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) și Federația Dizabnet – Rețeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități.

Măsurile rapide și specifice solicitate sunt, după cum urmează:

  1. Menținerea intactă a subvențiilor pentru organizațiile neguvernamentale furnizoare de servicii sociale, acordate în baza Legii 34/1998, conform contractului semnat pe perioada martie-decembrie 2020, și posibilitatea de a realoca sumele contractate pentru sprijinirea beneficiarilor serviciilor sistate, pe baza noilor urgențe și nevoi ale populației, prin servicii de bază alternative (de exemplu servicii de cumpărături pentru vârstnici, pachete alimentare și cu materiale igienico-sanitare pentru copiii beneficiari ai centrelor de zi, programe de învățare online, programe de informare despre prevenție coronavirus în comunitățile vulnerabile, etc.).
  2. Prorogarea cu 3 luni a termenelor de depunere a declarațiilor fiscale aferente impozitului pe venit, CAS, CASS.
  3. Direcționarea sprijinului financiar anunțat de Comisia Europeană pentru operatorii economici afectați de șomajul tehnic și către angajatorii ONG, pe o linie de finanțare de urgență, cu aplicare flexibilă și cu criterii de atribuire pe care să le putem propune împreună cu Guvernul.
  4. Flexibilizarea condițiilor de implementare a proiectelor cu finanțare europeană și eforturi comune AM-OIR-ONG pentru evitarea suspendării proiectelor, suspendare care atrage după sine neplata salariilor angajaților.
  5. Acordarea unui sprijin financiar pentru angajatorii ONG, echivalent cu 75% din salariul mediu brut al angajatului pe ultimele 3 luni, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe economie pentru personalul din aceste organizații furnizoare de servicii sociale, pe durata acestor interdicții de activitate. (Estimăm numărul angajaților la maximum 8.000 persoane în serviciile sociale licențiate ale furnizorilor neguvernamentali).

Semnatarii apelului atrag atenția și asupra riscurilor neadoptării acestor măsuri de sprijin, printre care: ONG-urile își vor închide serviciile într-un interval estimat de 2-4 luni, inclusiv serviciile rezidențiale și de îngrijire la domiciliu, ceea ce ar însemna că aproximativ 12.700 vârstnici din centrele neguvernamentale rezidențiale, 9.702 vârstnici îngrijiți de ONG la domiciliu, alături de alți 31.839 beneficiari îngrijiți în organizațiile neguvernamentale vor trebui transferați către DGASPC și Direcțiile Locale de Asistență Socială, iar instituțiile publice de asistență socială nu dispun în prezent de locuri pentru aceste persoane; un număr de aproximativ 8.000 angajați vor fi disponibilizați și vor intra în șomaj; dacă ONG-urile intră în faliment, proiectele cu finanțare europeană, în derulare, vor trebui suspendate, proiectele nu vor mai putea fi finalizate ceea ce va duce la situația ca toți partenerii, inclusiv autorități locale, vor trebui să returneze banii din aceste proiecte.